Ştiati că… în timpul migraţiei de primăvară, berzele se opresc prin Dobrogea, Muntenia şi Oltenia, în timp ce în Moldova şi Ardeal ajung doar… cocostârcii? Sau că… în timp ce ţăranul din Bucovina cultivă în grădina sa barabule, cel din Banat şi Crişana va cultiva crumpe (crumpi), maramureşeanul va pune pe câmp picioici (picioci) şi doar muntenii şi oltenii vor aduna … cartofi?
Dacă vreţi să aflaţi mai multe cu privire la geografia graiurilor româneşti, vă invităm să participaţi la manifestarea Cum se (mai) vorbeşte pe la sate? susţinută de Florin-Teodor Olariu în cadrul Evenimentului Academia Altfel 2015.
În cadrul acestei expuneri elevii vor avea ocazia să intre în contact cu una dintre cele mai importante activităţi de cercetare pe care Academia Române le desfăşoară începând cu anii ’60 ai secolului trecut: aceea de a culege de pe teren şi de a prezenta sub formă de atlase lingvistice graiurile care se vorbesc la nivelul întregii ţări. Elevii vor putea afla detalii despre istoria atlaselor lingvistice româneşti, despre anchetele de teren realizate pentru cele trei generaţii de astfel de atlase, precum şi să vadă, în format Power Point şi în format clasic, pe suport de hârtie, câteva hărţi reprezentative pentru graiurile româneşti, cu o atenţie mai mare acordată zonei Moldovei. De asemenea, pe baza acestor hărţi se va urmări, într-o manieră interactivă, variaţia dialectală la nivelul întregii ţări, prezentându-se repartiţia pe provincii istorice a unor termeni din vocabularul de bază al limbii române. În finalul expunerii, elevii vor putea viziona şi mici secvenţe filmate recent (anii 2012-2013) cu graiurile din zona Bucovinei, inclusiv mostre cu graiul minorităţii huţule din nordul Bucovinei.
În cadrul acestei expuneri elevii vor avea ocazia să intre în contact cu una dintre cele mai importante activităţi de cercetare pe care Academia Române le desfăşoară începând cu anii ’60 ai secolului trecut: aceea de a culege de pe teren şi de a prezenta sub formă de atlase lingvistice graiurile care se vorbesc la nivelul întregii ţări. Elevii vor putea afla detalii despre istoria atlaselor lingvistice româneşti, despre anchetele de teren realizate pentru cele trei generaţii de astfel de atlase, precum şi să vadă, în format Power Point şi în format clasic, pe suport de hârtie, câteva hărţi reprezentative pentru graiurile româneşti, cu o atenţie mai mare acordată zonei Moldovei. De asemenea, pe baza acestor hărţi se va urmări, într-o manieră interactivă, variaţia dialectală la nivelul întregii ţări, prezentându-se repartiţia pe provincii istorice a unor termeni din vocabularul de bază al limbii române. În finalul expunerii, elevii vor putea viziona şi mici secvenţe filmate recent (anii 2012-2013) cu graiurile din zona Bucovinei, inclusiv mostre cu graiul minorităţii huţule din nordul Bucovinei (http://www.philippide.ro/alab_new/harta.php).